Treceți la conținutul principal

cand alegi sa crezi

toma intelege mereu mai mult decat ne imaginam noi ca intelege. a inteles de anul trecut, de ex, ca santa claus e un personaj, e un costum pe care il imbraca te miri cine la evenimente pentru copii si aduce niste semi-cadouri si faci o poza cu el in care se striga la tine sa zambesti si tu zambesti sa nu-i superi, dar nu e zambetul tau si ei stiu.
cu toate astea s-a jucat mult anul asta cu gandul ca mosul vine la copiii cuminti, ca poti sa-i pregatesti o lista sau un desen, ca ajunge negresit la toate adresele. cred ca a uitat ca el intelese ca mosul nu exista. tatalutoma intreaba cat o sa dureze mascarada asta cu investitia intr-o idee moarta. zic mai taci ma, spargator de chefuri ce esti. lasa copilu sa aleaga sa creada, sa spere, sa astepte. vrei sa-ti cant niste colinde? ca de framantat cozonaci n-o sa ma apuc. oricum la 30°C numai a craciun nu-mi miroase.
toma, go tidy up your room please, because santa checks all these details.
merge toma la tacso, stiind ca el se mai uita la filme pana tarziu si s-ar putea sa-l prinda santa cu laptopul deschis: tati, can you apologise to santa for a dirty house?
No toma, you cannot escape cleaning.
Ok, only if mami helps me.
Apoi face desene pentru santa si le expune strategic prin toata casa.
Eticheteaza punctele cheie ale casei sa stie santa unde ne tinem hainele cand nu le aruncam la intamplare, unde e baia daca il trece pipi.
Mami, te-ai gandit ce vrei sa-ti aduca?
Ei toma, sa fim sanatosi.
Hai ma mami, poti mai mult. uite daca vrei, poti sa-ti doresti ca george michael sa nu mai fie mort.
Of toma, oamenii morti din pacate nu mai pot fi adusi inapoi.
Ba pot, fiindca santa e magic. El i-a adus-o omului de zapada pe doamna de zapada care se topise. Numai cratita ramasese de ea si santa a recompus-o.
Ba esti nebun? Uite povestea asta n-o stiam. Hai sa terminam de strans jucariile.
Auzi mami, cica se lasa niste lapte cu biscuiti pt santa.
Hai ma ca se duce el la frigider urmarind marcajele tale minutioase.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet