Treceți la conținutul principal

Muraturi, vin de mango si un scrub dichisit

Daca ma lasa oboseala o sa narez un pic despre trucurile mele de femeie insarcinata intr-un cairo sufocant si inca doldora de fructe si legume, de oameni si magari, pisici si praf, gunoaie si flori.
Imi intorc burta de pe o parte pe alta promitand copilului din ea ca odata sfarsita povestea asta, ma culc si-l culc si-om vedea maine dimineata cu ce energie ne-a binecuvantat noaptea.
Citesc o carte revelatorie: anatomia spiritului. Despre corpul energetic, despre cum stocam stress de-a lungul anilor, generand boala prin gestionarea precara a emotiilor negative. Un fel de ghid intuitiv al nevoilor spiritului ca metoda de preventie a afectiunilor fizice. Imi place de mor. Adica nu mor, abia renasc.
Tatalutoma a luat muraturile in serios asa ca am pus de un businesses micut cu varza cu chimen, castraveti cu boabe de mustar, ceapa cu lime si cate si mai cate. Le lansam saptamana viitoare la un targ de homemade, iar toma ne garanteaza deja c-o sa facem furori.
Am tras vinul de mango iar pe cel de rodie il mai lasam o zi la fermentat.
Am pus in blender cojile de legume, o lamaie, o lingura de miere si niste ulei de cocos. Am incropit cel mai bogat scrub din lume si mi-am cadorisit pielea de gravida, ca sa n-avem discutii ca nu m-am preocupat.
Daca toma nu-si zdrelea barba la un loc de joaca si nu mi s-ar fi rupt inima calmand cu gheata un hematom, treceam ziua la minunat de grele.
Mananc pe furis un energy bar din curmale cu smochine si ma culc nespalata pe dinti, sa ma bata dumnezeu, allah, buddha si toata gasca pentru indrazneala.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet